... rânduri despre gândurile acestei dimineţi...

Mă gândeam mai devreme... , că eu gândesc mult.... nu neapărat la ce trebuie... :) Aşa... mă gândeam la ziua de ieri... care mă ajută să fiu ceea ce sunt azi... ieri în timp ce beam cu poftă din paharul de vorbe cu Sorin la cofetărie... îi spun că eu am dubii legate că ar exista iubire adevărată între doi oameni... că nu am întâlnit până acum un cuplu care să se iubească reciproc până la sfârşit...profu', mă asculta atent şi îmi spune: "dacă nu ai întâlnit tu până acum, asta nu înseamnă că nu există!". Poc, mi-au făcut creierii (creierul mic şi creierul mare) în tărtăcuţă! :) Am realizat pe loc că eu nu am dreptate şi el da. Am conştientizat că e real că nu cunosc eu atâta lume cât să dau sentinţa definitivă că: iubirea nu există pe pământ. Şi vorba lui: "dacă un singur cuplu există sau a existat între care dăinuie iubirea absolută, atunci raţionamentul meu este nul." Păi, da! Aşa e! (uite Sorin că am cedat şi eu o dată :D )
Iubirea necondiţionată am crezut mereu că există între părinţi şi copii, dar aia e altfel de iubire, nu la cea care mă gândeam eu. Deci este clar că TOT ce AM nevoie este IUBIRE!!!