Masele pot sa fie usor manipulate. :) Mi-as dori sa nu se mai strige nimic in Piata Victoriei, ci cei care sunt prezenti sa faca un protest intr-un concert de liniste!!!
Iubesc România din tot sufletul si sunt mândră că sunt româncă!!!
Oamenii care nu ma cunosc au impresia ca sunt tacuta.
Oamenii care ma cunosc isi doresc asta. :):)
Vreau o tara de care sa fim mandri cu adevarat, schimbarea trebuie sa vina de la noi, fie ca esti doctor, profesor, avocat, agent comercial, contabil, economist, corporatist, artist, student sau elev, pensionar. Daca iti respecti principiile, si te trezesti in fiecare dimineata pregatit sa muncesti pentru visele tale, atunci faci parte dintre aceia care au adevarata putere in tara asta.
Respectul, mandria si demnitatea ne reprezinta cu adevarat, nu hotia, minciuna sau coruptia din politica, justitie, sri, politie, administratie publica, sistemul sanitar.
Suntem PATRIOTI, nu ca ei, patriHOTI.
Oamenii care ma cunosc isi doresc asta. :):)
Vreau o tara de care sa fim mandri cu adevarat, schimbarea trebuie sa vina de la noi, fie ca esti doctor, profesor, avocat, agent comercial, contabil, economist, corporatist, artist, student sau elev, pensionar. Daca iti respecti principiile, si te trezesti in fiecare dimineata pregatit sa muncesti pentru visele tale, atunci faci parte dintre aceia care au adevarata putere in tara asta.
Respectul, mandria si demnitatea ne reprezinta cu adevarat, nu hotia, minciuna sau coruptia din politica, justitie, sri, politie, administratie publica, sistemul sanitar.
Suntem PATRIOTI, nu ca ei, patriHOTI.
Dati-ne tara inapoi!
Noi suntem Romania!!!
Acum retraiesc cumva unele clipe descrise de tatal meu in cartea sa:
"În dimineaţa zilei de luni 16.04.1990, eu, Herta, Cârneci şi Sabău am fost transportaţi în incinta Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti, unde după o lungă aşteptare ni s-a comunicat că judecarea recursului ordinar s-a amânat până pe data de 27.04.1990.
După acest anunţ dureros, am fost readuşi în celulă din peninteciarul Mărgineni.
Eu am fost scos şi dus la vorbitor, deja eram extenuat şi dereglat psihic, aproape nebun.
La vorbitor venise soţia şi naşul de cununie împreună cu fiica mea dragă.
Nu pot să relatez în cuvinte, marea bucurie pe care o aveam, dar cârligele nedreptăţii care îmi sfâşiaseră inima şi creierul m-au făcut să-i reproşez soţiei de ce nu s-a interesat de mine, de ce nu a venit avocatul, de ce nu a venit fratele meu Ion, etc.
Am început să plâng, nu am mai putut vorbi, deşi ambii mă încurajau şi mă îmbărbătau.
Glasul scumpei mele fetiţe care avea numai 8 anişori, care m-a văzut îmbrăcat în zeghe de puşcăriaş, cu glăsciorul ei mi-a spus: „Tată, fii tare, Dumnezeu încă nu are timp pentru tine, ai răbdare, în curând ai să fi liber.”
Necontrolându-mă, am vrut să o îmbrăţişez şi să sărut. M-am lovit de grilaj, nervii au cedat, fiind luat de gardieni, am strigat la soţie să aibă grijă de copii şi naşului să mă ajute.
Nașul meu de cununie Gigi Badea locuia în București în cartierul Dămăroaia.
Am ajuns în celulă plângând cuvintele dumnezeieşti ale fetiţei care m-au afectat profund, imprimându-se sfârtecător în creierul meu. Domnii Cărneci şi Herta m-au aşezat pe pat şi mi-au dat medicamente de liniştire.
Toţi tovarăşii de celulă au căutat să mă liniştească şi să mă ajute prin cuvinte de îmbărbătare. Dumnezeu m-a întărit şi mi-am revenit, rugăciunile învățate în copilărie le-am rostit permanent." - "Confesiunile unui ofiter superior de Contrainformatii militare" - Erbod Nirolf
Cred ca toti oamenii cu toate tiglele pe casă isi doresc sa traiasca intr-o tara civilizată unde legile sunt respectate.
Sa se dea bon la fiecare bun achiziționat, să se plătească de patroni toate dările la stat si angajatul să fie respectat.
Am o grămadă de prieteni destepti care muncesc in afara pe un salariu mai bun ca in România, chiar daca job- ul e mult sub nivelul lor intelectual. Cunosc destui oameni valoroși care nu au loc sa se afirme din cauza nepotismelor.
Am spus si repet: imi doresc sa se faca un bilant contabil a tuturor oamenilor cu ce au castigat pana in 1989 si cu ceea ce au castigat dupa 1990. - astfel ar iesi un pic adevarul la iveală. Cum unii au si altii nu? Unde e pătura de mijloc a societatii? Balanta sa fie echilibrată.
Noi suntem Romania!!!
Acum retraiesc cumva unele clipe descrise de tatal meu in cartea sa:
"În dimineaţa zilei de luni 16.04.1990, eu, Herta, Cârneci şi Sabău am fost transportaţi în incinta Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti, unde după o lungă aşteptare ni s-a comunicat că judecarea recursului ordinar s-a amânat până pe data de 27.04.1990.
După acest anunţ dureros, am fost readuşi în celulă din peninteciarul Mărgineni.
Eu am fost scos şi dus la vorbitor, deja eram extenuat şi dereglat psihic, aproape nebun.
La vorbitor venise soţia şi naşul de cununie împreună cu fiica mea dragă.
Nu pot să relatez în cuvinte, marea bucurie pe care o aveam, dar cârligele nedreptăţii care îmi sfâşiaseră inima şi creierul m-au făcut să-i reproşez soţiei de ce nu s-a interesat de mine, de ce nu a venit avocatul, de ce nu a venit fratele meu Ion, etc.
Am început să plâng, nu am mai putut vorbi, deşi ambii mă încurajau şi mă îmbărbătau.
Glasul scumpei mele fetiţe care avea numai 8 anişori, care m-a văzut îmbrăcat în zeghe de puşcăriaş, cu glăsciorul ei mi-a spus: „Tată, fii tare, Dumnezeu încă nu are timp pentru tine, ai răbdare, în curând ai să fi liber.”
Necontrolându-mă, am vrut să o îmbrăţişez şi să sărut. M-am lovit de grilaj, nervii au cedat, fiind luat de gardieni, am strigat la soţie să aibă grijă de copii şi naşului să mă ajute.
Nașul meu de cununie Gigi Badea locuia în București în cartierul Dămăroaia.
Am ajuns în celulă plângând cuvintele dumnezeieşti ale fetiţei care m-au afectat profund, imprimându-se sfârtecător în creierul meu. Domnii Cărneci şi Herta m-au aşezat pe pat şi mi-au dat medicamente de liniştire.
Toţi tovarăşii de celulă au căutat să mă liniştească şi să mă ajute prin cuvinte de îmbărbătare. Dumnezeu m-a întărit şi mi-am revenit, rugăciunile învățate în copilărie le-am rostit permanent." - "Confesiunile unui ofiter superior de Contrainformatii militare" - Erbod Nirolf
Cred ca toti oamenii cu toate tiglele pe casă isi doresc sa traiasca intr-o tara civilizată unde legile sunt respectate.
Sa se dea bon la fiecare bun achiziționat, să se plătească de patroni toate dările la stat si angajatul să fie respectat.
Am o grămadă de prieteni destepti care muncesc in afara pe un salariu mai bun ca in România, chiar daca job- ul e mult sub nivelul lor intelectual. Cunosc destui oameni valoroși care nu au loc sa se afirme din cauza nepotismelor.
Am spus si repet: imi doresc sa se faca un bilant contabil a tuturor oamenilor cu ce au castigat pana in 1989 si cu ceea ce au castigat dupa 1990. - astfel ar iesi un pic adevarul la iveală. Cum unii au si altii nu? Unde e pătura de mijloc a societatii? Balanta sa fie echilibrată.
5 zile la rand am fost printre oamenii nemultumiti, pe buna dreptate, de adoptarea Ordonanței de urgență nr. 13/2017.. Am vazut oameni in varsta, parinti si copii, tineri...
Poate e doar un joc politic international, dar oamenii din strada sunt cu adevarat nemultumiti.
Nu stiu, ca nu detin adevarul absolut, cata manipulare este, dar un lucru e cert: imi doresc sa traiesc intr-un stat in care nu am nevoie de: Pile, Relatii, Cunostinte pentru a pune in practica toate visele pe care le am!!!
Stiu ca s-a tot distribuit , dar sa ne reamintim de ce vrem schimbare in bine in Romania!
Romania, te iubesc! Am avut multe "oportunitati" sa plec din tara, dar nu, am ales sa raman si sa indur bogatia spirituala, naturala din tara mea, chiar daca au fost zile in care nu am avut bani de o paine. Nu am vrut sa devin corporatista, tocmai pentru ca iubesc libertatea la cuvant. Detest vorba aia: "capul plecat, sabia nu-l taie.' Inteleg ca unii au responsabilitati: casa, masina, rate, copii.. cum e normal intr-o tara civilizata.. Am preferat sa lupt fara bani pentru artistul roman inca anonim. Nu moare nimeni de foame sau de sete, o spun din experienta!
:)
Sper ca va fi mai bine si valorile vor fi apreciate intr-un stat in care guvernantii se gandesc la fiecare cetatean in parte.
Am fost "judecata" deseori ca sunt desteapta, frumoasa si minunata, dar de ce nu fac compromisuri.. Pot, dar nu vreau!
Ai mei m-au invatat: sarac, dar curat!!!
Mi s-au facut propuneri de job-uri pline de bunavointa, dar cu pret mare pentru mine:
- platit in natura (ca doar sunt femeie si ei barbati si avem nevoi)
- sa intru in nu stiu ce partid ca doar politica aduce venituri mari in aceste timpuri
- sa fac prostitutie culturala
- sa plec din tara, ca acolo sunt cainii cu covrigi in coada
Hai, pe bune! Ia ca stau eu si inghit pana vomit alaturi de artistii anonimi: ARTA ROMANEASCA!!!
Sa fie pace si armonie in bogata noastra Romanie!!!
Romania, te iubesc! Am avut multe "oportunitati" sa plec din tara, dar nu, am ales sa raman si sa indur bogatia spirituala, naturala din tara mea, chiar daca au fost zile in care nu am avut bani de o paine. Nu am vrut sa devin corporatista, tocmai pentru ca iubesc libertatea la cuvant. Detest vorba aia: "capul plecat, sabia nu-l taie.' Inteleg ca unii au responsabilitati: casa, masina, rate, copii.. cum e normal intr-o tara civilizata.. Am preferat sa lupt fara bani pentru artistul roman inca anonim. Nu moare nimeni de foame sau de sete, o spun din experienta!
:)Sper ca va fi mai bine si valorile vor fi apreciate intr-un stat in care guvernantii se gandesc la fiecare cetatean in parte.
Am fost "judecata" deseori ca sunt desteapta, frumoasa si minunata, dar de ce nu fac compromisuri.. Pot, dar nu vreau!
Ai mei m-au invatat: sarac, dar curat!!!
Mi s-au facut propuneri de job-uri pline de bunavointa, dar cu pret mare pentru mine:
- platit in natura (ca doar sunt femeie si ei barbati si avem nevoi)
- sa intru in nu stiu ce partid ca doar politica aduce venituri mari in aceste timpuri
- sa fac prostitutie culturala
- sa plec din tara, ca acolo sunt cainii cu covrigi in coada
Hai, pe bune! Ia ca stau eu si inghit pana vomit alaturi de artistii anonimi: ARTA ROMANEASCA!!!
Sa fie pace si armonie in bogata noastra Romanie!!!
"Vinovații fără vină" au cerut in seara de 5 februarie 2017 să se facă LUMINĂ!!!
Reviewed by Sabina Laiber
on
februarie 07, 2017
Rating:
Reviewed by Sabina Laiber
on
februarie 07, 2017
Rating:
Niciun comentariu:
Spune, te rog! :P