Căldură mare... şi totuşi răcoare

O zi călduroasă... poate prea călduroasă pentru luna asta. Zilele trecute a plouat în fiecare zi, dar de ieri a început să fie din nou fierbinte. Nu ştiu dacă e chiar foarte bine să fie o atmosferă atât de încinsă având în vedere că este şi criză financiară. După ce că oamenii oricum sunt “încişi” din lipsa banilor, acum şi natura ajută la “înfierbânţeală”. Sau poate nu. Poate din contră: soarele vrea să ardă tot ce e mai rău din noi - să ne facă să fim din ce în ce mai domoli la ceea ce se petrece în exterior.
Căldura asta mă duce cu gândul la umbra copacilor, la vântul ce bate pe faleza mării sau văntul ce şuieră pe vârful unui munte... Şi, uite aşa, în toată căldura asta îmi imaginez că de fapt îmi e răcoare. Şi imaginîndu-mi asta, parcă, mi-a mai trecut şi durerea de cap.